Tassili-n Ajjer are o suprafata de 350.000 kmp, un adevarat desert: aspru, uscat, auster, mineral, cu relief framantat, pana la a fi uneori agresiv. Un desert neprimitor. Aici, in sudul Algeriei, calatorii aventurieri se pot adaposti doar la umbra masinilor de teren altfel imensele  blocuri de stanca nu ofera nici un adapost in  ceasurile toride. Pe aceste locuri sunt slabe sanse sa intalnesti oameni sau camile, aici natura este in stare bruta iar unii geologi  si arheologi afirma ca aici a fost candva mare, acum vreo 225 pana la 70 de milioane de ani…

 

In limba berbera tassili  inseamna platou, pe el s-au acumulat nisipuri formate din miliardele de organisme maritime moarte. Incet, incet, stratele cele mai vechi s-au metamorfozat intr-o roca dura- gresie. La inceputul erei tertiare, marea a disparut si uscaciunea neiertatoare a bulversat peisajul. Platoul de gresie s-a fisurat, s-a brazdat, s-a deteriorat iar eroziunea a facut restul.

Vantul, soarele, nisipul, ploaia, diferentele de temperatura intre  zi si noapte au creat o colectie unica in lume de siluete fantomatice. In sudul tinutului gasim o padure de piloni inalti de 20-30 m pe care se vad straturi suprapuse de gresie rosie, bruna si neagra, sau extraordinarul caroiaj urban de la Jabbaren, unde parca ar fii strazi, scuaruri si cartiere, pare a fi oras.

Pe aceste tinuturi candva au trait oameni, animale si plante. Raurile au taiat stanca, desenand vai, nu departe de Djanet inca se mai pot vedea arbori inalti de 20 m ale caror radacini coboara la zeci de metri adancime in cautarea de apa. Iarna poti fi luat in surprindere de o pasare in zbor: unele migratoare-acvile regale, soimi negri, berze albe sau pasari de mlastini care gasesc aici caldura.

De cand s-a dezvoltat arheologia sahariana, aflam raspunsuri din gravurile rupestre. In interiorul adaposturilor naturale sapate de eroziune in pereti, cercetatorii au descoperit, in sec XX, peste 5000 de picturi realizate in diferite perioade. Cele mai vech infatiseaza fauna de acum vreo 7500 ani, pe care o intalnim azi in savana africana preserata cu arbori.

Epoca urmatoare contine reprezentari schematice ale unor siluete umane: burti imense pe care sta capul, ce se rezuma la un cerc. Vine apoi perioada bovidiana, cea mai bogata. desenele descriu viata cotidiana a unor barbati si femei care erau evident crescatori de animale. Urmeaza cai si care, calareti pentru vanatoare. In  cele mai recente desene, de prin 2000i.Cr., apare dromaderul domesticit. Aici calul a disparut, clima este foarte uscata, si alfabetul tuareg, tifinagh, isi inscrie primele semne pe stanca.

In anii 1960 10 pictori si un fotograf au petrecut  15 luni in Tassili-n Ajjer pentru a copia cat mai multe desene, toata aceasta expeditie a fost coordonata de CNRS din Franta si Muzeul Omului si condusa de Henri Lhote.

citgrup.ro

In ritmul lor, vanturile modeleaza neincetat imensul platou al tassili-ului deplasand miliarde de fire de nisip care asteapta parca sa cada cele cateva picaturi de ploaie, odata la 3 ani.

Be Sociable, Share!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.